Test IQ pentru caini - cat de inteligent este cainele tau.?

La fel ca si in cazul oamenilor  exista caini inteligenti sau altii mai putin inteligenti. Daca doriti sa vedeti ce nivel de inteligenta are animalul dvs. de companie si cat de inzestrat este testati-l cu ajutorul exercitiilor pe care vi le propunem in cele ce urmeaza: un test IQ pentru catei!

1. Ce spirit de observatie are cainele dvs.? 
Acesta este scopul testului de fata. Aratati-i cainelul dvs. cum asezati sub unul din doua pahare identice din plastic, pe care le aveti in mana, un biscuite delicios. Apoi rearanjati paharele, miscati-le inainte, inapoi, in cerc si schimbati-le locul. Dupa ce va opriti asteptati ca patrupedul sa gaseasca biscuitele. Cat de sigur si cat de repede a gasit delicatesa?

2. Testul paharelor
Foarte asemanator functioneaza si acest test, doar ca in acest caz folositi un singur pahar. Lasati cainele sa adulmece un biscuite, apoi ascundeti-l sub un pahar pus undeva in locuinta. Cat timp ii ia sa-l gaseasca?

3. Cusca
Cum se descurca cainele dvs. atunci cand apar probleme? Le poate rezolva sau scapa de ele? Asezati la capatul unui prosop sau a unei bucati mai lungi de material un biscuite. Deasupra asezati un cos, care sa aiba mici spatii intre margine si podea. Cca. 10 cm din prosop / material trebuie sa stea in afara cosului. Tineti cosul ca sa nu fie daramat, in cazul in care cainele se va napusti asupra lui. Isi da seama prietenul dvs. ca trebuie sa traga de prosop / material pentru a scoate biscuitele afara?

4. Patura
Inveliti cainele si acoperiti-i capul cu o patura. De cat timp are nevoie pentru a se “elibera” din patura? Cu cat mai repede, cu atat rezultatul este mai bun.

6. Umpleti cu mancare doua recipiente in timp ce cainele va va observa atent miscarile. Adaugati intr-unul mai multa hrana decat in celalalt, apoi acoperiti-le. Ce recipient va alege patrupedul: pe cel cu mai multa sau pe cel cu mai putina hrana? Inversati partile: umpleti celalat recipient cu mai multa mancare, acoperiti-le din nou pe amandoua, pentru a afla daca animalul dvs. de casa se orienteaza dupa cantitate sau pur si simplu prefera o anumita parte.

Rolul mineralelor in alimentatia cainilor

 

Mineralele sunt elemente naturale care joaca roluri esentiale in functionarea optima a organismului. La fel ca si oamenii si cainii au nevoie de un aport echilibrat de minerale pentru o buna desfasurarea a tuturor proceselor celulare si a functiilor. Reglarea presiunii osmotice, transmiterea influxului nervos, circulatia sangelui, osificarea si diversele reactii metabolice depind de anumite minerale, considerate esentiale si care nu pot ajunge in organism decat prin ingerare (din hrana sau suplimente alimentare). De aceea cand va hraniti patrupedul trebuie sa tineti cont si de acest aspect sis a alegeti o hrana echilibrata care sa ii furnizeze si necesarul zilnic de minerale . In general hrana uscata sau umeda speciala pentru caini este astfel formulate incat sa asigure un aport optime din aceste minerale esentiale. Insa de la producator la producator se poate face rabat de la anumite principii din anumite considerente de pret, de calitate. Analizati cu atentie fiecare eticheta si din punct de vedere al mineralelor inainte de a alege hrana pentru catelul dumneavoastra.

Specialisti considera ca exista 12 minerale esentiale, cu roluri majore in functionarea corecta a organismului, numite macroelemente. Aceasta denumire le este conferita si de cantitatea in care se gasesc in organism. Cu roluri la fel de bine definite in organism sunt si microelementele, dar se gasesc  in cantitati mult mai mici, la fel cum si necesarul lor zilnic este mai scazut. In continuare vom insira macroelementele si rolul lor in cadrul bunei functionar a organismului catelului:

Calciul (Ca): se gaseste in cantitate importanta in oase (principalul rezervor de calciu). Rol: in formarea oaselor si a dintilor, transmiterea impulsului nervos, coagularea sangelui, comunicarea intercelulara, contractia musculara. Surse: organe de pui, vita, miel, careen de miel, de peste, oase de vita.

Fosforul (P): este strans legat ca si rol de Ca, echilibrul P-Ca fiind essential pentru organism si in special sistemul osos. Rol: in structura sistemului osos si in locomotie, metabolism, structura acizilor nucleici (ARN si AND), echilibrul acido-bazic. Surse: carne, oua, lactate.

Sodiul (Na): se gaseste in hrana sub forma de sare (clorura de sodiu). Rol: presiunea osmotica (retine apa in celule si organism), comunicarea intercelulara, generarea si transmiterea impulsului nervos, echilibrul acido-bazic. Surse: peste, oua, zer praf, subproduse de pui, extract de soia.

Potasiul (K): in stransa relatie cu sodiul, se echilibreaza reciproc. Rol: transmiterea impulsui nervos si comunicarea intercelulara, echilibrul acido-bazic, reactiile enzimatice. Surse: cereale integrale, soia, floarea-soarelui, orez si drojdie.

Clor (Cl): legat de sodiu sub forma clorurii de sodium (sarea de bucatarie). Rol: presiunea osmotica, echilibrul acido-bazic. Surse: acealeasi cu ale sodiului, deoarece in natura aceste 2 minerale sunt legate sub forma de sare.

Magneziul (Mg): se gaseste depozitat in oase avand roluri multiple: sinteza enzimatica, structura oaselor si a dintilor, functionarea muschilor si nervilor, secretia si functionarea hormonilor. Surse: oase de vita, carne de miel, tarate de grau si orz, produsi de soia, sfecla, oleaginoase.

Zinc (Zn): rol in: reactiile enzimatice, cicatrizare, celulele pielii, metabolismul proteic si glucidic, inmultirea celulara,oase si muschi. Surse: carne si organe.

Fier (Fe): rol esential in sinteza hemoglobinei si mioglobinei, fara de care nu s-ar putea desfasura respiratia si locomotia. Surse: carne si organe, sfecla.

Cuprul (Cu): rol in: metabolismul fierului, formarea tesutului conjunctiv, formarea celulelor sangvine, sinteza melaninei (pigment de la nivelul pielii), antioxidant.  Surse: carne si organe (mai ales ficat).

Seleniu (Se): rol in raspunsul imun, protectie impotriva oxidarii (in colaborare cu vitamina E). Surse: pestele oceanic, rinichi, germeni de grau.

Iodul (I): rol esential in functionarea corecta  glandei tiroide (sinteza hormonilor tiroidieni), diferentierea celulara, cresterea puilor, reglarea metabolismului. Surse: peste, oua, sare iodata, subproduse de pui.

Manganul (Mn): rol in sinteza enzimatica, functionarea sistemului nervos, dezvoltarea osoasa, in reproducere  si crestere, aspect lucios al pielii si blanii. Surse: cereale integrale, organe.

Mai sus am facut o scurta descriere a celor mai importante minerale, care trebuie sa se gaseasca inmeniul zilnic al patrupedului dumneavoastra. Aproape toate elementele din sistemul periodic se gasesc in anumite cantitati (unele infime) in organismul catelului, avand un rol cat de mic, dar important. Iata o lista cu microelementele (oligoelementele) mai importante: fluor, brom, arseniu, cobalt, sulf, nichel, molibden, siliciu, vanadiu s.a. 

O hrana de calitate, din comert, ar trebui sa contina toate aceste minerale in dozele zilnice recomandate. Daca preferati hrana preparata in casa, cereti sfatul unui specialist in domeniu pentru o formula optima pentru sanatatea cainelui. Daca considerati ca animalul dumneavoastra prezinta deficiente de anumite minerale si vitamine, ii puteti administra suplimente, care se gasesc in pet-shopuri, insa numai dupa ce consultati si medicul veterinar. Un caine bine hranit va fi un caine sanatos si fericit!

Cat de mare se va face catelusul tau?

Asta e intrebarea pe care si-o pun multi oameni care vor sa adopte un catel. Cand sunt micuti toti sunt dragalasi si de luat acasa, insa e de stiut ca vor creste destul de rapid si atunci datele problemei se schimba. Iata un domeniu unde marimea chiar conteaza! 

Vreti sa adoptati un caine micut pentru apartament, iar peste un an va treziti cu ditamai purcelusul. Sau curtea dumneavoastra trebuie pazita de un caine impunator si cand colo apare un mititel cu vocea stridenta. Iata de ce este bine sa stiti inca de mic marimea pe care o va avea catelusul la maturitate. In plus si regimul alimentar, programul de exercitii si dotarile necesare s efac tot in fucntie de marimea cainelui cand este adult.

Totul este simplu cand catelusul este de rasa pura. Este suficient sa ii vedeti parinti sau daca asta nu e posibil sa consultati standardul rasei respective. Variatiile sunt destul de mici in aceasta situatie, si asta pentru ca regimul alimentar si conditiile de viata pot influenta cresterea. Unele inadvertente mai apar si atunci cand rasa respectiva este una noua, rezultata prin incrucisarea mai multora. Astfel unele gene ale stramosilor, de talie mai mica sau mai mare, se pot manifesta la un anumit moment.

Provocarea apare cel mai adesea cand cateii sunt  metisi sau nu sunt de rasa. Unii pot semana cu o vreo rasa cunoscuta si atunci ne putem ghida dupa aceasta. Este clar ca un catel care aduce cu unCocker nu se va face cat un Mastiff. Si in acest caz daca cunoasteti parintii va este de mare ajutor. In general puiutii respecta proportiile parintilor lor. Masculii tind sa fie de marimea tatalui, iar femelele sunt putin mai mici, de talia mamei. Daca tatal este d etalie mare si mama de talie medie, chiar si puii masculii tind sa fie mai apropiati de statura mamei decat de a tatalui.

Cand puiutul este gasit sau luat dintr-un adapost, cu origine incerta, atunci va trebui sa ne bazam in aceasta evaluare doar pe ce cunoastem si anume catelul in speta. Exista anumiti indici care ne pot conduce spre o estimare a marimii catelului la maturitate. 

- Graficul de crestere: urmarind cresterea catelului ne putem da seama cum va evolua. Cainii de talie mica au un ritm de crestere accelerat in primele 3 luni de viata. La 6 saptamani ei au cam 25% din greutatea unui adult. Cainii de talie medie au o crestere mai accelerata pana la 4 luni. Iar cei de talie mare pana la 6 luni, cand vor cantari aproximativ 50% din greutatea la maturitate.

- Formule de calcul: exista diverse formule matematice care ne pot oferi o valoare aproximativa a greutatii la maturitate. Prima se bazeaza pe cresterea zilnica. Cresterea este rezultatul impartirii greutatii actuale la numarul de saptamani (crestere= greutate actuala/numar de saptamani). Apoi rezultatul obtinut se inmulteste cu 52 (numarul saptamanilor dintr-un an): greutatea la maturitate= crestere*52. 

- Alta formula de calcul afirma urmatoarele: la cainii de talie mica greutatea la 6 saptamani se inmulteste cu 4 pentru a obtine greutatea adultului. La cei de talie medie greutatea la 14 saptamani se inmulteste cu 2.5; iar la cainii de talie mare si giant greutatea de la 6 luni se dubleaza. 

- Labele: sunt de mare ajutor pentru a aproxima daca puiul se va face mare. Cateii cresc in labe, spus mai plastic. Un caine de talie mare va avea labe dezvoltate pentru a sustine o masa atat de mare. Puii  care vor avea talie mare au labele de dimensiuni mai mari decat trupul cand sunt mici, o oarecare disproportionalitate. Deci daca va uitati la puiut si observati labe bine dezvoltate comparativ cu restul corpului veti avea de-a face cu un caine de talie mare la maturitate. Un catelus cu labe mici, in concordanta cu corpul e foarte posibil sa ramana de talie mica sau medie.

- Pielea: un catel cu piele in exces va creste pana o va umple. Daca apucati cainele si vedeti ca exista surplus, atunci e probabil ca acesta va mai creste. 

Toate aceste formule si indicii ofera o apreciere relativa a marimii catelului la maturitate. Nu sunt 100% exacte insa va pot orienta in alegerea catelusului potrivit conditiilor dumneavoastra. 

Cati ani are cainele tau?!

Cu exactitate nu putem stii decat daca ii controlam carnetul de sanatate. Insa ce ne facem daca nu are un astfel de document, situatie des intalnita la cateii de la noi din tara, mai ales cainele provine din strada. Mitul conform caruia un an de-al cainelui este echivalent cu 7 ani de-ai nostri nu se aplica, rezultatele inmultirii fiind irelevante. Insa exista indicii care ne pot furniza ovarsta aproximativa a cainelui, suficienta cat sa putem incadra cainele intr-o anumita grupa de varsta.

Se stie ca in cazul cainilor, talia conteaza, cand vine vorba de maturizare si de imbatranire. Cainii de talie mica se maturizeaza repede, dar traiesc mai mult (12-15 ani). Pe cand cainii de talie mare si uriasa se maturizeaza tarziu si imbatranesc devreme (7-8 ani). Acesta este un aspect important de care trebuie tinut cont. Un Dog German la 5 ani deja intra in seniorat, pe cand un Bichon abia pe la 10 ani poate fi numit batranel.
    
Varsta dupa aspectul dintilor!

Despre dezvoltarea catelusului am discutat intr-un alt articol, unde am amintit si de eruptia si schimbarea dintilor. Pe scurt dintii catelusilor apar pe la 4-5 saptamani si sunt schimbati la 6-7 luni. La varsta de 7 luni catelul deja ar trebui sa aiba toti dintii permanenti. Acesta este un indiciu major pentru aproximarea varstei cainilor tineri. Cu cat are mai multi dinti de lapte prezenti cu atat catelul este mai tanar.  Aspectul dintilor este un alt criteriu major. Dintii recent erupti au muchiile integre, ascutite si par usor dintate (la fel ca la copii). Pe masura ce inainteaza in varsta cainele si dintii se tocesc. Pe la 2 ani apar primele semne de uzura ale dintilor frontali inferiori, care pot fi observate cu ochiul liber. La 3 ani se pot observa aceste aspecte si la dintii frontali  de sus. Un caine batran va avea muchiile dintilor foarte tocite, canini scurtati si putin ascutiti, dintii frontali in loc de muchii prezinta concavitati. Culoarea ofera si ea indicii importante. Dintii albi luciosi, sanatosi sunt prezenti la cainii tineri pana in 1.5- 2 ani. Pe parcurs apare depozitele tartrice sau ingalbenirea lor. Intre 2 si 3 ani apare o colorare galbuie a dintilor din spate. Pana la varsta de 5 ani tartrul incepe sa se formeze insa in cantitati mici, doar in zona limitrofa gingiei. Peste 5 ani tartrul devine abundent, iar dintii prezinta numeroase semne de imbolnavire. Un caine peste 10 ani deja va incepe sa isi piarda din dinti.Prezenta tartrului depinde foarte mult de hrana pe care o primeste cainele, precum si de igiena orala. Un caine care se hraneste doar cu mancare uscata va prezenta tartru mai putin. Dintii curatati periodic nu vor arata corect varsta cainelui. Luati mereu in considerare si talia cainelui.
    
Blana: Cainii tineri au blana lucioasa, matasoasa. Cainele batran pierde din luciu si devine mai grasoasa. Elasticitatea pielii are si de a suferit pe masura ce cainele imbatraneste, in zona pieptului apar primele semne. Incaruntirea apare si la catei. Mai intai in zona botului, apoi se extinde la toata fata, labe si mai apoi restul trupului. Un caine cu fire albe poate fi considerat batran, insa ca si la oameni unii catei incaruntesc mai devreme, inca de pe la varsta a doua.

Ochii: un caine inaintat in varsta va avea ochii mai tulburi, opaci, din cauza pierderii transparentei corneei. Cainii tineri au ochii sticlosi, agili.

Mobilitatea: cainii tineri au tonusul muscular puternic, sunt vioi, jucausi. Cu cat inainteaza cainele se deplaseaza mai greu, articulatiile si muschii cedeaza. Evita scarile sau urcatul pe canapea.

Interpretarea acestor semne va pot conduce spre determinarea unei varste aproximative a catelului. Nu veti stii exact cand s-a nascut companionul dumneavoastra, dar cel putin stiti daca e un pustiulica sau poate un caine matur pregatit de pensionare. Specialistii au conchis ca un caine la 1 an este echivalentul unui tanar de 16 ani. La doi ani catelul deja ar putea fi comparat cu un tanar de 22 ani.Rata de crestere la aceste varste tinere este mare. Apoi pe ritmul este mai lent. La 5 ani cainele ar avea daca ar fi om 35 de ani. La 10 ani il putem considera batranel, avand 60 de ani. Cu cat depaseste mai mult 10 ani cu atat catelul nostru este mai matusalemic.

Vulturul filipinez (Pithecophaga jefferyi)

Pithecophaga jefferyi este cel mai mare vultur din lume si una dintre cele mai ameninte specii. Sexele sunt similare ca infatisare: au abdomenul si partile posterioare ale aripilor de un alb cremos, in timp ce partile superioare sunt colorate intr-o nuanta maro-ciocolatie, marginile fiind mai pale. Penele lungi de pe cap si de pe ceafa formeaza o creasta mitoasa, distinctiva, de culoare galben inchis cu pete negre. Picioarele greoaie sunt galbene si sunt prevazute cu gheare mari si puternice. Ciocul de culoare gri-albastrui este foarte dezvoltat. Pasarile, considerate a firapitoare foarte puternice, cantaresc 6,5 kilograme, un metru inaltime si aproape cinci metri cu aripile intinse.

Reprezentantii speciei Pithecophaga jefferyi pot trai intre 30 si 60 de ani. Se hranesc in principal cu lemurieni, zibete si maimute - de unde si denumirea alternativa de “vultur mancator de maimute”. Vaneaza, de asemenea, sobolani, serpi, veverite, pasari si lilieci. Indivizii vaneaza uneori in pereche, unul dintre ei pozand in momeala pentru a atrage atentia grupului de maimute, in timp ce partenerul devanatoare executa un atac surprinzator. Perechile mascul-femela isi construiesc cuiburi enorme in varful copacilor grosi si inalti. Un singur ou este depus intre lunile octombrie - decembrie, iar puiul rezultat depinde de parinti vreme de un an.

Pasarea este endemica din Philipine - unde este considerata pasare nationala - si poate fi intalnita pe insulele Luzon, Samar, Leyte si Mindanao. Marele vultur filipinez a fost intr-un timp foarte raspandit pe aceste insule, insa, la momentul actual, numarul indivizilor maturi este estimat la 250, cifra aflata in continua scadere, din cauza despaduririlor si a vanatorilor ilegale. Este ocrotit de legea filipineza, iar cresterea lui in centre speciale si gradini zoologice este facuta sub o stricta supraveghere.

 Mekong, peste 1.000 de specii noi 

Mai mult de 1.000 de noi specii au fost descoperite in regiunea Greater Mekong din Asia de sud est in ultimii 10 ani, informeaza un raport al WWF. Printre acestea se numara cel mai mare paianjen vanator din lume, cu o deschidere a picioarelor de 30 de centimetri. 

Intre 1997 si 2007 au fost identificate1.068 specii noi in Greater Mekong, unele in locuri cu adevarat surprinzatore. Sobolanul-veverita din Laos, de exemplu, a fost gasit pe taraba unei piete alimentare locale. Alte specii au fost descoperite pe rafturile restaurantelor.

“Este un sentiment minunat sa te afli intr-o regiune neexplorata si sa certifici biodiversitatea zonei pentru prima data”, a declarat Thomas Ziegler, curator la gradina zoologica Cologne.

Speciile descrise in raport cuprind 519 de plante, 279 de pesti, 88 de broaste, 88 de paienjeni, 46 soparle, 22 serpi, 15 mamifere, 4 pasari, 4 testoase. Regiunea cuprinde 6 tari, traversate de raul Mekong, Cambodgia, Laos, Mynamar, Thailanda, Vietnam si provincia Yunnan din sudul Chinei.

„Credeam ca descoperirile la aceasta scara nu se mai gasesc decat in cartile de istorie”, a declarat Stuart Chapman, director al programului Greater Mekong de la WWF.

Raportul WWF subliniaza nevoia unei dezvoltari economice in paralel cu protectia mediului in zona pentru a asigura supravietuirea biodiversitatii unice a Greater Mekong.

“Aceasta biodiversitatea aproape necunoscuta este supusa unei mari presiuni iar documentare este o lupta impotriva timpului”, a spus Raoul Bain, specialist in biodiversitate la Muzeul American de Istorie Naturala.

Raportul WWF recomanda masuri urgente de protejare a biodiversitatii si sugereaza semnarea unor acorduri transfrontaliere de protejarea mediului intre tarile traversate de raul Greater Mekong.